SEMNE DE ÎNTREBARE
Ce este clipa într-o veșnicie
Și ce-i o picătură-n ocean,
Ce este-o viață și ce va să fie,
Ca parte-a Universului noian.
Ce este o bucuria într-o tristețe,
Și-un vis, acaparat de-un gând avar,
Ce este o imensă frumusețe,
Salvată de-a urâtului calvar.
Cum e cu adevăru-n nedreptate,
Cum e să lupți cu morile de vânt,
Sau cum iubirea fără pietate,
E-adesea întâlnită pe pământ.
Sau câte primăveri topit-au iarna,
Crestând în blana-i mii de ghiocei,
Sau cum să facem să-ntârzie toamna,
Cu-a ei îngălbeniri prinse-n cârcei.
Cum e cu dorul de imensitate
Și ce-i imensitatea fără noi
Cum să păstrezi întreaga entitate
Pe vremurile grele de război.
Ce e și cum: de unde, până unde,
Cât va dura al vieții noastre cânt,
Noi nu vom ști, nu vom putea răspunde,
Enigmelor ținute-n legământ.
Ce este clipa într-o veșnicie
Și ce-i o picătură-n ocean,
Ce este-o viață și ce va să fie,
Ca parte-a Universului noian.
Ce este o bucuria într-o tristețe,
Și-un vis, acaparat de-un gând avar,
Ce este o imensă frumusețe,
Salvată de-a urâtului calvar.
Cum e cu adevăru-n nedreptate,
Cum e să lupți cu morile de vânt,
Sau cum iubirea fără pietate,
E-adesea întâlnită pe pământ.
Sau câte primăveri topit-au iarna,
Crestând în blana-i mii de ghiocei,
Sau cum să facem să-ntârzie toamna,
Cu-a ei îngălbeniri prinse-n cârcei.
Cum e cu dorul de imensitate
Și ce-i imensitatea fără noi
Cum să păstrezi întreaga entitate
Pe vremurile grele de război.
Ce e și cum: de unde, până unde,
Cât va dura al vieții noastre cânt,
Noi nu vom ști, nu vom putea răspunde,
Enigmelor ținute-n legământ.
Doina şi Ion Aldea Teodorovici - Eminescu* * *https://www.youtube.com/watch?v=Dw1v3IAOS6s
RăspundețiȘtergerepoetul se amestecă
cu pădurea
mai spre est de poezie
nici nu mai deosebeşti poetul
din pădure
se întrepătrund
pînă se încheagă
într-un cîntec
se înfrunzesc
şi se desvrunzesc reciproc.
poezie de Girel Barbu
Multumesc Stea a neamullui, alaturi de celelalte Stele , Ingerii sa va calauzeasca pasii si sa vegheati ca visul sa va fie dus pana devine realitate . R.I. P.
Fântânii din Bahcisarai
Fântână a iubirii, vie!
Doi trandafiri ţi-aduc în dar.
Şoptirea ta mi-e dragă mie,
Poeticul tău plâns, amar.
Mă scaldă ca-ntr-o rouă rece
O pulbere de-argint curat.
Curgi, drag izvor, şi te petrece!
Şopteşte-mi tot ce s-a-ntâmplat…
Fântână-a dragostei, amară!
Pe-a tale lespezi am slăvit
Iubita, depărtata ţară.
Tu de Maria n-ai grăit…
O, pală stea-n saraiul mare!
Şi-aici uitarea te-a închis?
Maria şi Zarema oare
Sunt numai umbra unui vis?
Sau poate a gândului aripă
Într-un pustiu a zugrăvit
Un vis care-a ţinut o clipă,
De suflet în zadar râvnit?
poezie celebră de Puşkin
va multumesc pt. poezii
RăspundețiȘtergere